Tema de semestru 1 din acest an a vizat proiectarea unui „boutique hostel” în Timișoara, un proiect orientat către densificarea sustenabilă a țesutului urban central. Programul arhitectural propus integrează unități de cazare colective, camere private și studiouri, alături de spații de socializare, bistro și funcțiuni comerciale la parter.
Esențială a fost definirea unei propunere de valoare (Value Proposition), și a unui limbaj arhitectural coerent, care să echilibreze estetică cu fezabilitatea economică. Multe dintre proiecte au atins aspecte interesante, iar în parcursul elaborării s-a simțit tensiunea interioară a echipelor de studenți, atât în ceea ce privește ancorarea în realitate a propriei propuneri cât și în dorința de a-și încerca limitele creative, lucru ilustrat atât de bine în acest colaj de Instagram:
Arhitectura are însă, mult de-a face cu numerele. De aceea și imaginea de cover (pun intended). Cei ce își aduc aminte îl citează pe arh. Hans Fackelmann: „Arhitectura este 10% talent, restul e negustorie” – vorbe ce se mai pot auzi și astăzi pe treptele facultății. Pentru a oferi o „ancoră” tuturor celor care își doresc să afle mai multe despre cum se poate segmenta și analiza o investiție, am realizat acest tabel – un calculator al fezabilității și al profitabilității propriilor creații.
Este complet opțională rularea cifrelor proprii iar tocmai de aceea, îl facem public abia la finalul proiectului. Considerăm că, în acest fel, învățămintele ce pot fi trase de către fiecare echipă au o mai mare valoare. Mai jos regăsiți o versiune rapidă a calculatorului. Celor care doresc să își sporească înțelegerea asupra variabilelor, le recomandăm să consulte fișierul sursă: Excel-ul cel detaliat și nuanțat – An 3 Fezabilitate Hostel 2026 – tabel detaliat.xlsx
Pentru o rulare rapidă a propriei propuneri, vă recomand să folosiți formularul simplificat de mai jos, unde aveți partea esentială din variabilele unei investiții.
Termenii și sensul lor din formular vă sunt explicați mai jos, raportați la tema de semestru:
Număr de paturi: Capacitatea totală de cazare a hostelului (suma paturilor din toate camerele). Reprezintă baza de calcul pentru veniturile potențiale.
Rata de ocupare (%): Procentul de paturi care sunt ocupate efectiv de clienți dintr-un total de 100% capacitate disponibilă. Este indicatorul critic care transformă capacitatea teoretică în venit real. Rar este 100%; dacă atinge 70%, este deja un rezultat bun!
Preț mediu pat (RON): Tariful unitar mediu estimat pentru închirierea unui singur pat pe noapte. Această valoare o puteți afla verificând concurența din piață.
Număr Angajați: Numărul total de persoane necesare pentru a asigura funcționarea zilnică (recepție, curățenie, administrare). Dimensiunea echipei dictează eficiența operațională și nivelul costurilor cu forța de muncă.
Salariu Net Mediu (RON): Suma medie lunară primită de un angajat după plata taxelor către stat. Este o componentă majoră a cheltuielilor lunare de exploatare (OPEX). Calculatorul are nevoie de valoarea pe care preconizați să i-o oferiți unui angajat „în mână”; taxele sunt calculate automat de o formulă.
Arie ACD (Construită sqm): Aria Construită Desfășurată, adică suma suprafețelor tuturor nivelurilor clădirii. Acest indicator este esențial pentru calcularea valorii de impozitare și a investiției totale în construcție. Includeți și terasele!
Arie Încălzită (sqm): Suprafața interioară a hostelului care beneficiază de sistemul de încălzire și climatizare. Această cifră este baza pentru dimensionarea instalațiilor și pentru estimarea costurilor lunare cu utilitățile.
Spații Închiriabile (sqm): Suprafața totală oferită unor potențiali terți pentru desfășurarea unor activități secundare (cafenea, braserie, sală de sport, spa etc.). Aceasta generează venituri suplimentare care pot acoperi o parte din cheltuielile fixe.
Chirie Spații (RON/sqm): Costul unitar plătit către voi pentru fiecare metru pătrat de spațiu pe care îl închiriați terților. Această valoare influențează direct pragul de rentabilitate (break-even point) al afacerii.
Cost Teren (€/sqm): Prețul de achiziție per metru pătrat al terenului pe care va fi amplasat hostelul. Reprezintă o investiție inițială imobilizată (CAPEX) care nu se amortizează.
Cost Construcție (€/sqm): Investiția necesară pentru ridicarea structurii și realizarea finisajelor pe metru pătrat construit. Este cea mai mare componentă a capitalului inițial necesar lansării.
Mobilare/Dotare (€/pat): Bugetul alocat pentru echiparea fiecărui loc de cazare (pat, mobilier, decorațiuni). Permite estimarea costurilor de amenajare în funcție de capacitatea aleasă a hostelului.
In trecut am obișnuit sa scriu, bianual, despre practica studențească pe care o organizăm in fiecare vară pentru studenții din cadrul FAUT – Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara, in satul Apoș din Ardeal, împreună cu Asociațiile Monumentum si Villa Abbatis. Practica, atât de necesara pentru a ancora aspectele teoretice ale mediului academic in realitățile practice ale lucrului cu materialele de construcții elementare si tradiționale, are totodată ca si menire solidificarea relațiilor studențești si ancorarea in mediul cultural, vernacular, atât de bogat si divers in Transilvania de Sud.
Ceea ce am realizat in 2016, 2019, 2021 știți deja. Pentru experiența anului 2023 vă vorbesc de aceasta data chiar studenții ce au fost in practica, perspectivele proprii. Astfel, Marian, Betty, Rachel, Eliza si Alessio va relatează povestea lor, scriind de acolo de unde sunt acum. Daniel Tellman, Timișoara, 18.05.2024
Marian Tatar – student al FAUT & Université Catholique de Louvain, Bruxelles
Apoș, satul de poveste unde, după cum știți din edițiile trecute, ne strângem în fiecare vară pentru a ne reconecta cu meșteșugurile tradiționale și pentru a sărbători moștenirea culturală. Este locul unde timpul pare să se oprească, iar tradițiile se împletesc armonios cu modernitatea, creând astfel un univers plin de autenticitate și bucurie.
Probabil deja știți foarte bine povestea acestei practici și sunteți nerăbdători să cunoașteți evoluția micromuzeului și noile activități de care am avut parte în această ediție. Însă nu înainte de o scurtă prezentare a țiglăriei din partea lui Eugen Vaida, urmată de protecția muncii care trebuie trecută în revistă de toată lumea. Următoarea parte este dedicată unei scurte vizite pe deal, de unde se poate observa peisajul pitoresc care ne unește pentru a salva acest patrimoniu imaterial. Însă nu vreau să devenim melancolici, până la urmă toate practicile din Apoș sunt pline de zâmbete și voie bună.
La fel ca în fiecare an, au fost create fronturi de lucru unde studenții au experimentat sau au împărtășit cunoștințele acumulate din edițiile precedente. Obiectivele acestui an au fost finalizarea învelitorii și sistemului de drenaj din interior, urmate de umplerea rosturilor atât la interior, cât și la exterior, pentru a pregăti frontul de lucru pentru un nou element al muzeului: o bandă de tencuială pe care vor fi expuse țiglele.
Anul acesta, pe lângă meșteșugurile tradiționale, am avut parte de o prezentare a artistului peisagist Miki Velciov. Cu ajutorul studenților, acesta a realizat o lucrare impresionantă care celebrează biodiversitatea și subliniază importanța sa în întregul ecosistem.
Tot la capitolul prezentări, Daniel Tellman ne-a introdus în universul fotografiei pinhole, unde am învățat despre istoria fotografiei și cum putem să facem o poză folosind obiecte simple cum ar fi o cutie de pantofi.
Surpriza acestui an se află la capătul satului, pe o stradă neprimitoare și plină de noroi, care ascunde o nestemată albastră: atelierul fierarului.
Un meșteșug pe care mulți ar crede că este pierdut, și nu sunt deloc departe de adevăr. Aici am avut ocazia să vedem diferite obiecte din fier, să punem întrebări și chiar să asistăm la procesul de creație, redescoperind farmecul și importanța meșteșugurilor tradiționale.
Ca și în ceilalți ani, am pornit încet pe Valea Hârtibaciului, cu primul popas la Biserica Fortificată din Richiș, unde am asistat la o prezentare captivantă împreună cu studenții din Romania, Ungaria si Germania veniți de la școala de vara din Șmig organizată de Asociațiile Kulturerbe Kirchenburgen si Arcus. În ciuda vremii ploioase, ne-am continuat drumul spre Biserica Fortificată din Biertan, pe care v-o recomand să o vizitați chiar dacă nu intenționați să participați la practica de la Apoș. De fapt, nu doar această biserică merită atenția dumneavoastră, ci întreaga Vale a Hârtibaciului, cu peisajele și comorile sale culturale. Într-o altă zi, am avut ocazia să vizităm și Biserica Fortificată din Dealul Frumos. Nu am fost simpli turiști, ci am explorat podul acesteia, unde am analizat șarpanta recent renovată.
Răcoarea din interiorul țiglăriei ne atrage în fiecare an pentru o scurtă demonstrație de realizare a unei țigle tradiționale, proces care este reluat mai târziu de către studenți pe toată durata practicii. Anul acesta, pe lângă tradiționalul țiglărit, am avut parte și de un mic concurs pentru a vedea cine confecționează cea mai frumoasă țiglă, iar rezultatele au fost pe măsură.
Tot la capitolul răcoare, tradiția rămâne aceeași: vizita la piscina din centrul țării, unde munca noastră este răsplătită cu momente de relaxare.
Aceste clipe fac ca practica de la Apoș să fie cu adevărat specială. Serile petrecute în jurul focului, voia bună de pe șantier și dansul ielelor în pauze aduc un farmec aparte și creează amintiri de neuitat.
În fiecare vară, practica de la Apoș ne amintește că deși activitățile se schimba, bazele rămân aceleași: învățăm și prețuim meșteșugurile tradiționale. Ne dorim mereu să ne reîntoarcem aici, pentru că Apoș nu este doar un loc, ci o conexiune profundă cu rădăcinile și valorile noastre autentice.
_____________ _____________ _____________
Elisabeth Theiss – studenta FAUT – Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Timișoara
Odată cu soarele printre norii de ploaie a început și incursiunea din 2023 în Apoș, un colț de Transilvania unde tradiția reînvie în fiecare an cu fiecare generație ce ajunge să preia ceva din meșteșugul cărămizii și a țiglei și să îl ducă mai departe prin prisma a ceea ce i-a băgat ‘bețe în roate’ când tehnologia a devenit mai mult decât două hașuri cu un rând de text.
Chiar dacă proiectul ce a crescut an cu an se apropie de sfârșit, experiența nu își pierde din calitate când cei noi și cei ‘vechi’ prin povești, cu râsete și muzică (ce fără îndoială a ajuns pe mai mult de un playlist la finalul zilei), o împărtășesc de oricând și oriunde ar fi. Iar când atmosfera e bună și oamenii la fel, chiar și monotonia unor simple rosturi (specializarea începătorului) nu e ce ți-ai imagina, nu că prezentările și excursiile nu ar ajuta :).
În cele din urmă când te gândești la Apoș îți vin atâtea momente încât cu greu poți spune că întregul nu valorează poate chiar mai mult decât componentele sale.
_____________ _____________ _____________
Eliza Radu – studenta FAUT & Sapienza Università di Roma
Tabăra de la Apoș este o experiență inedită, o idee care a pornit de la studenți către studenți, este proiectul unei case muzeu care se lăsa modelată în fiecare an de alți oameni. Personal consider că este o experiență extrem de valoroasă, pe de-o parte prin scopul ei, le oferă studenților ocazia să experimenteze construcția cu materiale tradiționale, să lucreze fizic cu ele, fiind practic o experiența senzorială a arhitecturii. Totodată, este valoroasă prin locație, satul Apos fiind unul dintre acele puține locuri care au rămas neschimbate de vreme. Aici chiar poți să simți citatul ‘’Veșnicia s-a născut la sat’’, casele parcă împietrite în timp, puținele străzi pietruite unde modernitatea asfaltului încă nu a ajuns, și natura care te înconjoară și te face să uiți de tot ce ai lăsat în cotidian.
Micro Muzeul spune povestea țiglelor și a unei tradiții din zona ce continuă și astăzi prin țiglărie. Este un proiect sustenabil, în care ai ocazia să fii creativ și să te lași inspirat de mediul din jur. Ca profil de activități, în ediția din 2023 tabăra s-a focusat pe finisajele casei, atât în interior cât și la exterior, și pe sistemul de drenaj, aducând încet pași spre finalizarea muzeului. Aici înveți cum să lucrezi cu tehnici tradiționale și să le aplici unei clădiri moderne, să apreciezi mult mai mult munca fizică și efortul ce este depus pentru a prinde viața desenele tale. Cum și un strat de 2 cm de mortar nu mai pare așa de ușor de făcut ca pe planșă la teu & echer.
Totodată, tabăra de la Apoș este un loc plin de oameni frumoși, care fac din ziua de lucru un spectacol. Serile le petreceam fie la un foc de tabără sau cu prezentări interesante din partea invitaților ( despre land-art, fotografie și bineînțeles țigle 🙂 ), iar zilele libere le-am petrecut cu excursii prin satele vecine dar și până în “centrul țării“. Toate aceste lucruri fac din Apoș să fie mult mai mult decât o tabără de arhitectura dar și una despre legăturile ce formează între oameni când toți lucrează la același scop.
În concluzie, pentru mine tabără aceasta înseamnă creativitate, prietenie și autenticitate și o recomand în întregime.
_____________ _____________ _____________
Rachel Almagattish – studenta FAUT & Sapienza Università di Roma
Știați că într-un loc devenit aproape mitic, dar nu foarte îndepărtat al Transilvaniei, dacă erai printre cei atinși de har, îngerii îți pășeau pe casă? Vă promit. Le am văzut cu proprii ochi micile urme pe bucăți de țiglă arămii astă vară la Apoș. Dacă tot nu mă credeți, vă puteți convinge singuri, căci puțin timp a mai rămas și micromuzeul este aproape gata. Am fost și eu printre cei norocoși, pentru că vă zic fără a-mi ascunde mândria, e plăcut să pot spune „am pus și eu o cărămidă”. Norocoasă în fapt am fost să am parte de prieteni veterani în ale Apoșului ce m-au chemat entuziasmați. Așa e mereu, ce e bun trebuie dat mai departe!
Cred totuși că micromuzeul nu a fost un scop în sine, ci un rezultat al multor oameni, locuri, tradiții și însuflețiri ce au adus pe rând aici. Și atunci poate e peiorativ a spune mergeți să îl vedeți fără a înțelege contextul ce l-a precedat. Așa că vă propun prima oprire la Mihai să-i vedeți caii în ceața dimineții. Nu vă temeți nici de buruieni, biserica așteaptă în taină. Îndrăzniți de cereți cheia. Apoi la capătul satului, în căsuța albastră să nu vă lăsați intimidați de tăcerea fierarului pentru că în mâna lui obiectul meșteșugărit își urlă tare istoriile prin care a trecut ca să ajungă aici. Dar în drum spre el, uitați vă la case și întrebați-vă al cui a fost cândva ce acum e al altora. S-ar putea să dați și de consăteanul nostru ce am auzit că tabără de tabără participă cu religiozitate, muncind mai ceva ca un student ale cărui ore de practică îi sunt numărate. Iar pe înserat, chiar înainte de apus, mergeți să vedeți țiglăria și cuptorul. Din capul dealului poate nu vor părea aievea luptătorii pe picioroange sau dacă prin pajiștea de flori dansează lebede ori iele.
Dacă toate vă par anecdote interioare este pentru ca acolo creăm ceva ce rămâne al nostru, dar nu ne lăcomim, vrem să dăm tuturor! La final, cum alții mi-au spus mie, vă spun și eu cu prietenie și entuziasm să nu stați prea mult pe gânduri, mergeți la Apoș! În acest caz așteptarea nu are rost.
_____________ _____________ _____________
Alessio Cerantola – student FAUT & Escuela Técnica Superior de Arquitectura de Sevilla
Așa cum spune titlul, la practica de la Apoș, eu și colegul meu Șerban am fost cazați deasupra boxelor pentru cai, practic în grajd, ca simbol al unui proces de inițiere. Deși sună rău sau poate amuzant, nu aș schimba locul în care am fost cazați cu o altă cameră a ”veteranilor”, care nu se află în grajd, pentru ca avea ceva special.
Pe lângă faptul ca le spuneam cailor noapte bună și bună dimineața, din camera aceea, care se afla deasupra grajdului, puteam sa văd, în diminețile în care întârziam, un șir de studenți cu căști albe care mergeau spre țiglărie pentru a continua munca la ceva la care acum fac și eu parte, și anume micromuzeul.
Lăsând în urmă grajdul, și după un mic dejun pregătit rând pe rând în fiecare dimineață de către unii dintre noi, porneam pe jos sau cu ambulanța spre țiglărie, locul în care acum am lăsat și eu o țiglă la uscat, premiata țiglă în formă de sticlă de bere în urma unui mic concurs de țiglărit. Micromuzeul de lângă, care avansează an de an, este subiectul practicii și motivul pentru care unii se întorc pentru a finaliza acest obiect de arhitectură la care am participat toți.
Adevărul este că, finalizarea micromuzeului este doar un scop pe care noi il urmărim, iar între timp se formează legături cu noii prieteni pe care îi cunoști în această practică, cu meșteșugul și aș putea spune cu tine însuți. Pentru mine practica de la Apoș a fost un moment de ”reset” din ciclul nesfârșit pe care facultatea l-a generat, pot spune că nu am dormit mai bine ca la Apoș în ultimii 3 ani.
Bineînțeles că nu am făcut doar țigle si rostuit, spre exemplu, anul trecut am fost onorați cu prezența landscape artistului Miki Velciov. Împreună cu el am realizat un ”landscape art” care se întindea pe o suprafață imensă de pe dealul de lângă țiglărie. Să fiu sincer, o experiență unică.
Mai mult de atât, aici am învățat tainele fotografiei cu stenopă, realizând chiar și primele poze folosind decât o cutie de lapte și puțină folie de aluminiu. Acest nou hobby l-am adus cu mine acasă la finalul practicii, iar de fiecare dată când realizez o fotografie mă gândesc la următoarea dată când voi merge la Apoș.
Într-un final, lăsând restul activităților și a celor întâmplate în mister, pentru a lăsa cititorii să le găsească ei însuși la Apoș, pot sugera că există șanse mari ca prima ta experiență în ”centrul țării” sa nu fie ultima. Eu unul ma voi întoarce cu siguranță.
P.S. sacul meu de dormit miroase și acum a grajd, deși l-am spălat de 3 ori 🙂
Expunere de 12 ore surprinzând, pe negativ de hârtie argentică, ultima seară de practică din 2023
_____________ _____________ _____________
In loc de încheiere
Anul acesta ne întoarcem la Apoș, in ultimele doua săptămâni ale lunii Iulie. Vom revedea locurile, vom strânge noi prietenii si ne vom cufunda in lucru si liniște pe Valea Hârtibaciului, așa cum am făcut-o in anii ce au trecut. Mulțumesc lui Marian, Elisabeth, Rachel, Eliza si Alessio pentru contribuție si închei postarea cu o serie noua de “Chipuri de Apoș”, continuarea seriei începute in 2019
Deseori se pune intrebarea – cum functioneaza o pompa de caldura ? În timp ce centralele pe gaz ard gaz pentru a produce căldură, pompele de căldură funcționează diferit. Uneori descrise ca funcționând ca un „frigider în sens invers”, acestea utilizează un amestec de evaporare și condensare pentru a transfera căldura din exterior către interiorul unei clădiri. Într-o iarnă rece, poate fi dificil să înțelegem cum funcționează aceste dispozitive.
Avand in vedere ca tot mai multe sisteme de acest gen incep sa fie montate si in piata romaneasca, urmand trend-ul european, las mai jos o explicitare excelenta via The Guardian.
Click aicipentru detalii animate si o explicitare a modului de functionare. Pentru o abordare mai domestica insa detaliata, puteti arunca si un ochi peste articolul asta din NYTimes.
In anul 2022, piata de pompe de caldura arata precum mai jos, cifrele reprezentand mii de unitati. Romania nu apare in grafice iar Norvegia conduce trend-ul cu 98% din unitatile de incalzire vandute in 2022 fiind pompe de caldura.
O pompă de căldură este alcătuită din trei componente principale:
Unitatea exterioară: Aceasta este partea care absoarbe căldura din mediul exterior (poate avea forme diferite, vezi explicatia si implicatiile ei de mai jos)
Unitatea interioară: Aceasta este partea care transferă căldura în interiorul clădirii (poate avea forme diferite, vezi explicatia si implicatiile ei de mai jos)
Un agent frigorific: Acest agent circulă între cele două unități și este responsabil pentru transferul căldurii.
Când pompă de căldură funcționează în modul de încălzire, agentul frigorific din unitatea exterioară se evaporă, absorbind căldura din aerul exterior. Gazul evaporat este apoi comprimat în unitatea interioară, ceea ce determină creșterea temperaturii acestuia. Gazul cald condensează atunci în lichid, eliberând căldura în interiorul clădirii.
În modul de răcire, procesul este inversat. Gazul lichid din unitatea interioară se evaporă, absorbind căldura din interiorul clădirii. Gazul evaporat este apoi comprimat și pompat în unitatea exterioară, unde condensează și eliberează căldura în aerul exterior.
Pompele de căldură sunt o modalitate eficientă de a produce atât căldură, cât și răcire. Sunt mai eficiente din punct de vedere energetic decât boilerele pe gaz, deoarece transferă căldura din mediul înconjurător, nu o produc. În plus, pompele de căldură nu emit gaze de eșapament, deci sunt mai ecologice.
În funcție de mediul din care își iau/cedează energia termică, pompele de căldură pot fi împărțite în următoarele tipuri:
Pompe de căldură aer-aer. Aceste pompe folosesc aerul exterior ca sursă de căldură în timpul iernii și ca sursă de răcire în timpul verii. Sunt cele mai comune tipuri de pompe de căldură și sunt relativ ieftine de instalat și de întreținut. (Pe scurt ceea ce avem montat in atelier, compus din unitatea interioara si cea exterioara de pe fatada scolii)
Pompe de căldură aer-apă. Aceste pompe folosesc aerul exterior ca sursă de căldură pentru a încălzi apa care este apoi distribuită prin sistemul de încălzire al clădirii. Sunt mai eficiente decât pompele de căldură aer-aer, dar sunt și mai scumpe de instalat. (Pe scurt ceea ce au unele cladiri rezidentiale, imbinandu-se foarte bine cu o incalzire in pardoseala)
Pompe de căldură apă-apă. Aceste pompe folosesc apa din sol, din apă subterană sau din un lac sau râu ca sursă de căldură. Sunt cele mai eficiente tipuri de pompe de căldură, dar sunt și cele mai scumpe de instalat. (Unele cladiri de birouri si investitii, deocamdata de nișa, din Timisoara au o asemenea solutie)
Pompe de căldură sol-apă (geotermale). Aceste pompe folosesc căldura din pământ ca sursă de căldură. Sunt similare cu pompele de căldură apă-apă, dar apa este înlocuită cu un fluid special care poate circula în sol la temperaturi mai ridicate. Sunt foarte eficiente, dar sunt și cele mai scumpe de instalat. (Inca rare in tara noastra, in special cele ce folosesc energia geotermala)
Astazi va avea loc sustinerea proiectelor de semestru, o incununare a efortului depus de echipele de studenti in toamna si iarna anului 2022. Imaginile de la sustinere vor urma intr-un late edit, mai jos. Tema de proiect o puteti consulta aici iar intregul cuprins al planselor predate poate fi consultat, structurat pe grupe si echipe, in booklet-ul de aici:
Asa arata micromuzeul de la tiglarie in aprilie 2021, constructia de caramida la care am cladit in ultimii 6 ani, vara de vara. O privire in urma se poate arunca pana in 2019 si 2016
Poza este facuta, in timpul vizitei de studiu realizata cu arh. Diana Lucaciu pe cand era inca studenta in anul IV. Intre timp, Diana a absolvit facultatea si este arhitecta, iar de la practica de vara a trecut mai mult de un an. Este deci mai mult decat necesar sa trec in revista cum a fost si ce am facut vara lui 2021 la Apos: Continue reading →
INSERTIE – Locuire colectiva pentru tineri de tip ANL in cartierul Fabric
Densificarea si intensificarea centrelor oraselor europene este o tema intens dezbatuta in cadrul documentelor europene recente; contrar dezvoltarii extensive a oraselor sunt sprijinite regenerari, densificari, menite a utiliza cat mai eficient atat fondul construit existent cat si suprafetele de teren din interiorul perimetrelor.
In cadrul atelierului coordonat de prof.dr.arh. Vlad Gaivoronschi s-a propusstudentilor anului 3 realizarea unui proiect pe un amplasament in imediata vecinatate a Pietei Traian din Timișoara.
Este vorba despre intersecția străzii Ion Mihalache colt cu Titel Petrescu, in vecinatatea strazii C. Negruzzi, deci o parcelă marginita către est de un calcan de pe parcela adiacenta, conturand doua colturi, tinand cont de aliniamentele din zona; actualmente pe parcela se gaseste ruina cladirii vechi, ramasa in paragina de mai bine de doua decenii.
Amplasamentul este deosebit de interesant datorita invecinarii cu Piata Traian, aflat in imediata vecinatate a Bisericii Sarbesti, intr-o zona cu potential de reamenajare al spatiilor publice si cu un caracter din punct de vedere tipologic foarte clar, anume cel al aliniamentelor continue, al corniselor relativ coordonate, al relatiilor public-privat tipice pentru cartier, mediate prin porti si ganguri, cu curti interioare semi-private, etc.
Aspectele morfologice sunt de asemenea de amintit, acestea intarind caracterul de cartier istoric al Timisoarei ce asteapta in ultimii ani beneficiaza de un suflu nou. Continue reading →
In acest an de studiu multi dintre voi veti fi confruntati cu nevoia de a intelege si gestiona problemele ce tin de impactul si sustenabilitatea constructiilor. Atat timp cat industria constructiilor genereaza aproape 40% din emisiile de carbon, derivate din subsectoarele ei, iar intreaga comunitate stintifica atrage atentia de ani de zile despre schimbarea climatica iminenta, aplecarea inca din anii mici ai scolii asupra aspectelor de ecologie si economie de energie este cel putin normala.
Probabil ca in unul din proiectele de semestru, voi cei ce rezonati cu necesitatile si aspectele ce tin de sustenabilitate, veti avea ocazia sa experimentati si sa propuneti folosirea unui sistem ce reuseste sa reduca amprenta de carbon a cladirii voastre. Poate chiar sa o neutralizeze ori sa o negativeze chiar, reusind printr-o schimbare de Continue reading →
Anul acesta a început diferit fata de anii de pana acum. Si pentru ca pandemia apăsa greu asupra tuturor, va las aici un articol din NY Times si câteva gânduri legate despre ce înseamnă modestia pentru noi ca si arhitecți:
”Fac casa unui om…deci hotărnicesc un spațiu, o perioadă de timp care se cheamă viața acestui om. Creez o intimitate, dau premisele unui ritual al vieții zilnice. Voi colora, după felul cum va cădea lumina, în casa pe care o voi zidi, amintirile, ba chiar speranțele, năzuințele celui care va trăi cu ai săi în spațiile dispuse de mine.
Nu demult a trecut 1 Mai si gluma circula cum ca … pentru prima oara in perioada moderna, Romania s-a vazut din spatiu, nefiind invaluita intr-o perdea de fum …
Pentru noi perioada recenta a insemnat o tranzitie de la atelierul clasic, in care ne vedeam fata in fata si interactionam direct, la o situatie de provizorat in care suntem nevoiti sa ne adaptam si sa cautam noi metode de interactiune. Colegii vostrii mai mari au trecut printr-o sesiune de prediplama folosind softuri de video conferencing si foarte probabil ca o perioada de timp vom mai folosi si noi aceste metode.
Din incercarea de a cladi pe ceea ce am invatat deja si pentru a va usura lucrul la proiectare va las mai jos un video relativ scurt in care este vorba despre organizarea unui BBQ.
A3TM 